"Aceastã aleasã si sfântã zi, cea dintâi a sãptãmânii, împãrãteasã si doamnã, praznic al praznicelor este si sãrbãtoarea a sãrbãtorilor, în care binecuvântãm pe Hristos în veci.” (Irmos, cântarea a 8-a)
„Ziua Invierii! Şi să ne luminăm cu prăznuirea, şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Să zicem: fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!” Hristos a Înviat! Cristo è risorto! Hristos Anesti! Cristus ist vidergheboren! Crist has risen! Христос воскресе! Lumina cea cerească și nespusa bucurie a Sfintei Învieri să se sălășluiască între noi, iar Hristos, Cel ce a biruit moartea, să reverse asupra noastră pace, sănătate și belșug de bucurii duhovnicești.
De este cineva bun credincios şi iubitor de Dumnezeu, să se îndulcească de acest praznic bun şi luminat; de este cineva slugă înţeleaptă, să intre bucurându-se întru bucuria Domnului său; de s-a ostenit cineva postind, să-şi ia acum dinarul; de a lucrat cineva din ceasul dintâi, să-şi ia astăzi dreapta plată; de a venit cineva după ceasul al treilea, mulţumind să prăznuiască; de a ajuns cineva după ceasul al şaselea, nimic să nu se îndoiască, că de nimic nu se va păgubi; de a întârziat cineva până în ceasul al nouălea, să se aproprie, nimic îndoindu-se; de a ajuns cineva numai în ceasul al unsprezecelea, să nu se teamă că a zăbovit, că milostiv fiind Stăpânul, primeşte pe cel din urmă ca pe cel dintâi; odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas, ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul întâi; pe cel de pe urmă îl miluieşte şi pe cel dintâi îl mângâie; şi aceluia plăteşte şi acestuia dăruieşte şi faptele primeşte şi cu voinţa se împacă, şi lucrul cinsteşte şi socoteala o laudă. Pentru aceasta, intraţi toţi întru bucuria Domnului nostru şi cei dintâi şi cei de al doilea luaţi plata. Bogaţii şi săracii împreună dănţuiţi. Cei ce v-aţi înfrânat şi cei leneşi cinstiţi ziua. Cei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-vă astăzi. Masa este plină, ospătaţi-vă toţi; viţelul este mare, nimeni să nu iasă flămând, toţi vă îndulciţi de ospăţul credinţei; toţi luaţi bogăţia bunătăţii. Nimenea să nu plângă pentru sărăcie, că s-a arătat Împărăţia ce de obşte. Nimenea să se tânguiască pentru păcate, că iertarea din groapă a răsărit. Nimenea să nu se teamă de moarte, că ne-a slobozit pe noi moartea Mântuitorului. Stinsu-o-a pe dânsa Cel ce a fost ţinut de aceea. Prădat-a iadul Cel ce s-a pogorât la iad. Amărâtu-l-a pe dânsul, gustând Trupul Lui. Şi aceasta mai înainte apucând Isaia, a strigat: iadul, zice, s-a amărât, întâmpinându-Te pe Tine jos. Amărâtu-s-a că s-a stricat. Amărâtu-s-a că s-a batjocorit. Amărâtu-s-a că s-a omorât; amărâtu-s-a că s-a surpat; amărâtu-s-a că s-a legat. Luat-a trupul şi de Dumnezeu s-a lovit; luat-a pământ şi s-a întâmpinat cu cerul; luat-a ceea ce a văzut şi a căzut întru ce n-a văzut. Unde-ţi este, moarte, boldul? Unde-ţi este, iadule, biruinţa? Sculatu-S-a Hristos şi au căzut dracii; înviat-a Hristos şi se bucură îngerii; înviat-a Hristos şi viaţă vieţuieşte; înviat-a Hristos şi nici un mort nu este în groapă, că Hristos sculându-se din morţi începătură celor adormiţi, Aceluia este Slava şi cinstea în vecii vecilor. Amin!
Salutul Pascal la Manastirea Ciuflea | Prima zi a Invierii inseamna si inceputul Saptaminii Luminate. Si daca in prima zi Slujba Praznicala incepe cu indemnul preotului"Veniti de luati lumina!", inconjurul bisericii de trei ori, citirea pericopei din Evanghelia Invierii la intrare si salutul pascal "Hristos a Inviat! Adevarat a Inviat!". Apoi in zilele urmatoare ale Saptaminii Luminate, inconjurul bisericii se face la finele Slujbei Praznicale, cu citirea celor patru pericope din Evanghelia Invierii. Denumirea acestei saptamini dainuie inca din primul veac al crestinatatii. Pe atunci, toti cei care urmau sa fie botezati asteptau sarbatoarea Invierii Domnului, cind avea loc si oficierea sfintei Taine a Botezului. Cei care urmau sa fie primiti in sinul comunitatii crestine, dupa intreita afundare in apa, ca simbol al mortii si al invierii impreuna cu Hristos, se numeau "luminati”. Ei erau considerati intre cei fericiti si purtau haine albe in toata saptamina de dupa Pasti. Conform Traditiei, in aceasta perioada cerurile sint deschise, iar portile iadului inchise. In aceasta saptamina, zilele consacrate postului, miercuri si vineri, sint dezlegate, adica toti crestinii se pot bucura de produsele pregatite pentru Sfintele Pasti. Intre evenimentele importante ale acestei saptamini se afla serbarea Icoanelor Maicii Domnului-"Portarita" in ziua de marti si "Izvorului Tamaduirii", care va avea loc in ziua de vineri si se va oficia slujba de sfintire a Apei, Aghiazma Mica, pe care credinciosii o folosesc in timpul anului pentru intarire trupeasca si sufleteasca. Sfirsitul Saptaminii Luminate va culmina cu Duminica Tomei, zi in care este pomenit apostolul care nu a crezut in invierea lui Hristos pina cind nu a atins cu propriile sale miini ranile Sale. In aceasta perioada de timp sint interzise si nuntile, pentru ca marea bucurie este Invierea Domnului.
HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT! Acesta este salutul ce a răsunat în noaptea prăznuirii Învierii Domnului nostru Iisus Hristos.
Sfântul locaş a devenit neîncăpător pentru sutele de creştini care au venit să împărtăşească bucuria şi măreţia Sfintelor Paşti cu soborul de preoţi in frunte cu duhovnicul-administrator, protoiereul mitrofor Teodor Rosca
În zorii zilei, după oficierea serviciului divin, s-au sfinţit bucatele creştinilor adunaţi nu numai în sfântul locaş, ci şi în strazile din adiacenta manastirii.
|
|
|