Pe vremea binecredinciosului împărat grec Alexie şi a patriarhului
Constantinopolului, Nicolae, stăpînind în Rusia iubitorul de Hristos
marele domn al Kievului, Vsevolod Iaroslavici şi Vladimir cel de bun
neam, domnul Cernicovului, care după aceea s-a făcut monah, a fost
năvălire a ismailitenilor contra stăpînirii greceşti de pe acea parte
de mare, pentru că, începînd de la Herson, vrăjmaşii Crucii lui
Hristos, au robit pămîntul creştin pînă la Antiohia şi Ierusalim şi au
pustiit cu foc şi cu sabie toate cetăţile şi satele, bisericile şi
mănăstirile; iar pe cei ce au scăpat de sabie, bărbaţi, femei şi copii,
i-au robit şi toate părţile acelea le-au luat în stăpînirea lor. Atunci
şi cetatea Mirelor, cea din latura Lichiei, unde se aflau cinstitele
moaşte ale arhiepiscopului lui Hristos, Nicolae, au pustiit-o tot
aceiaşi agareni.
Toate acestea s-au făcut însă cu voia lui Dumnezeu, pentru
păcatele noastre cu care mîniem foarte mult pe Domnul şi întărîtăm pînă
la amărăciune îndelunga Lui răbdare, precum zice pentru cei păcătoşi în
psalmi: Amărît-au pe Cel Preaînalt... Pentru că, Dumnezeu prea mult Se
mîhneşte de fărădelegile poporului ce vieţuieşte fără de pocăinţă;
atunci nu cruţă nici pe sfinţii Săi, nici ascultă rugăciunile
plăcuţilor Săi; pentru că a zis oarecînd către Sfîntul Prooroc Ieremia:
"De va sta Moise şi Samuil înaintea feţei Mele, rugîndu-se pentru
poporul cel ce Mă urăşte, sufletul meu nu este către poporul acesta.
Surpat-am pe dînşii de la faţa Mea, la moarte, la sabie, la foamete şi
la robie".
Cu o dreaptă mînie ca aceasta a lui Dumnezeu, pustiindu-se
multe părţi greceşti de la răsărit, între care a fost şi Lichia, cu
cetatea ce se numeşte Mira; prin aceasta a voit Domnul, să se aducă
cinstitele moaşte ale Sfîntului Nicolae, plăcutului Său, din cetatea
cea pustiită, Mira, în cetatea cea cu popor, care se numeşte Bari, şi
care este în Italia. Astfel, moaştele unui luminător ca acesta al
lumii, al cărui sfînt suflet petrece întru cetele cereşti cu cinstea
cea vrednică, n-a voit să fie pe pămînt cu cinstire sub obroc. Şi ca
izvorul cel pururea curgător al minunilor celor de tămăduiri să nu fie
lipsit de cei ce scot dintr-însul; iar pe de altă parte, ca şi Apusul,
să nu se lipsească de facerile de bine ale lui Dumnezeu, care se dau
prin mijlocirile marelui arhiereu.
...
Detalii »
