Bucuria învierii este atât de mare încât Biserica, fiind conştientă de însemnătatea misterului lui Hristos crucificat şi înviat, a făcut să răsune cât mai mult posibil propria bucurie pentru fiinţa salvată şi îmbogăţită de darul Duhului Sfânt. Cele 50 de zile care încep din duminica Învierii şi până la Pogorîrea Duhului Sfint se celebrează într-o unică bucurie, ca o singură zi, la fel ca şi Duminica Învierii.

     Într-adevăr, pentru fiecare creştin, învierea reprezintă o mare bucurie, pentru că el este conştient de valoarea şi importanţa acestui minunat mister. Prin urmare, Hristos a învins moartea şi ne-a ridicat la rangul de fii ai lui Dumnezeu. Astfel, noi, fiind fraţi cu Hristos, îl putem numi de acum pe Dumnezeu: Tată! Noi nu mai suntem sclavi, supuşi păcatului, dar suntem oameni liberi, dispuşi de a primi harul în inimile noastre şi de a-l lăuda pe Dumnezeu pentru toate binefacerile sale.

     Valoarea intervenţiei lui Dumnezeu în istoria noastră devine mai sugestivă pentru că misterul morţii şi învierii lui Hristos ne aduce cu sine misterul Bisericii. Repetând lumii că Hristos a înviat, Biserica proclamă misterul propriei existenţe. Tot timpul pascal ajută Biserica să aprofundeze misterul prezenţei lui Hristos înviat şi al prezenţei Bisericii în lume. Astfel misterul bucuriei este mai complet.